România de mâine.

              Uneori mai cade omul pe gânduri și se întreabă, așa ca mine acum, de ce pe vremuri oamenii de elită aveau timp să trateze cu simț de răspundere problemele școlii, până la talpa țării. Mai concret, până la o școală rurală, unde vedeau dascăli care-și făceau profesia cu multă pasiune și unde instinctul academic botezat cu mult patriotism le spunea că acolo se pregătea România de mâine.

            Este cazul academicianului Simion Mehedinți, care găsea de cuvință să ceară iertare pentru că a întârziat să răspundă unei epistole a bunicului meu, învățător la o școală pe care tocmai o construise împreună cu fratele său, în premieră pentru comunitatea în care trăiau. Mai mult decât atât, îndemnul „să ne facem datoria” se contopea cu disponibilitatea totală în sprijinirea școlii: „Stau gata cu tot ce pot spre a-ți fi de folos.” Și toate acestea în condițiile în care nu lipsea scepticismul – oare a lipsit vreodată din viața românului? –  conștienți fiind de faptul că țara asta a avut mereu o afinitate maladivă pentru „prăpastie” și mult mai rar a îndrăznit să urce piscul numit independență economică și renunțare la fățărnicia politică.

82p_sm_letter

Iubite Domnule Nistor,

            Iartă-mi întârzierea. Abia am sosit în București. Zilnic – 2-3 ceasuri examen. Stau gata cu tot ce pot spre a-ți fi de folos. „Nenorocita de politică”, cum îi zici Dta, ne-a cufundat și ne cufundă zilnic. Ce ne mai rămâne? – Să ne facem datoria, pentru că în ziua cea grea, să avem mângâerea că n-am târât și noi țara în prăpastie. Iar în ordinea aceasta de idei, un învățător poate face foarte mult, pregătind zi de ziRomânia de mâine”. Materialul original, Dvoastră ce aveți în mână. De acolo începe croiala.

Cu cele mai bune urări de succes,

        S. Mehedinți   17 Oct. 1923

            Și dacă tot suntem la ora întrebărilor, n-am de lucru și vă întreb câți academicieni din zilele noastre ați văzut că sunt preocupați, în această manieră, de soarta învățământului românesc? Nu cumva îi vedeți, așa cum îi văd și eu uneori, dormind prin Parlament sau „producându-se” pe diverse televiziuni cu subiecte mai mult decât puerile? Cu siguranță că, astăzi, din aceste ipostaze începe „croiala”  României de mâine…

            Lumea s-a schimbat. Nu prost, ci foarte prost!

Anunțuri

3 gânduri despre „România de mâine.

  1. În zilele noastre, cuvinte, expresii, titluri se pervertesc. Dacă titlul de „doctor” se obține prin copiere, oare cum se obține cel de „academician”?
    Sper ca România de mâine să nu arate ca aceste „personalități”.

    Apreciat de 1 persoană

    • Întâmplarea, sau nu doar ea, face că am cunoscut bine mediul academic, cu multe din culisele lui. Lucrurile nu stau atât de dramatic precum la „doctori”, fiindcă acolo încă mai există decență profesională promovată de oameni crescuți, educați și învățați în altă epocă. Aceea pe care sunt convins că o cunoașteți și în care învățământul producea, nu făcea simulări cum face astăzi.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s