Gânduri negre albite de timp.

             Răutatea pură a omului îți taie calea foarte simplu. Auzi că ai fost strigat pe nume, undeva aiurea pe stradă, faci greșeala fatală să te întorci, ți se aruncă două-trei cuvinte mai mult de complezență, un zâmbet admirativ și tocmai ai fost „deturnat” de la traseul vieții care și-o propuseseră gândurile tale… După ani mulți afli că zâmbetul admirativ a fost un splendid ecran ce avea în spate egoism, trufie, malonestitate, perfidie, adică monumentala construcție genetică a unui om rău.

            Mai rămâne de făcut ceva? Firește că nimic.

          Numai regretul că te-ai întors acolo în locul unde te aflai cu mulți ani în urmă, într-un moment nepotrivit, înțeapă din când în când memoria când auzi că ești strigat, așa, undeva aiurea…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s